Mai lasa dieta si mananca si tu ca oamenii

Mai lasa dieta si mananca si tu ca oamenii

Daca nu mananci prajituri, nu bagi un meniu de la mac sau nu stii cate aripioare sunt intr-o mega galeata de la kfc, clar esti „dus cu pluta”. In cercul de prieteni esti „ala care mananca ierburi”, acasa la parinti esti un „jingas” (pretentios sau sclifosit) iar pentru sotie esti mereu „la dieta”. Sper ca v-ati prins ca vorbesc in numele meu. Nu stiu cum e situatia la alti „ciudati”.

„Mai lasa dieta si mananca si tu ca oamenii”, o expresie atat de cunoscuta mie.

A se intelege prin „dieta” orice deviatie de la alimentatia clasica si traditionala.

In ultimii 5-6 ani mi-am permis sa am o alimentatie de „dieta”: cat mai putin zahar sau deloc, cat mai putine produse de patiserie, fara mezeluri, cola, fanta sau alte cancerigene, multe verdeturi, ierburi si fructe proaspete. Fara cartofi prajiti, shaorma, covrigi sau „croasante” cu ciocolata in meniu, clar ca sunt un ciudat. OMG, chiar sunt la dieta?

Dieta, inseamna restrictii, iar eu mi-am impus niste restrictii ( fara fast-food, fara zahar, etc. ). Situatia e clara. Sunt la dieta 100% 🙁 . Mai precis, sunt un ciudat care mananca ierburi si frunze, cand as putea sa ma bucur zilnic de un cremes spumos la cina. Sau sa sfintesc fiecare masa de pranz cu o cola la jumate. Oare de ce fac asta? Oare de ce vreau sa fiu mai „ciudat” decat ceilalti. Poate asa primesc mai multe like-uri pe facebook, sau adun mai multi urmaritori pe instagram. Recunosc ca e unul dintre motive. Dar nu e cel principal. Eu strig in gura mare ca fac asta pentru sanatate, imunitate sau pentru starea mea de bine. Imi dau seama ca sunt si fricos pe deasupra. Imi e frica de o raceala. Vai, vai…

Sa revenim la „Mai lasa dieta si mananca si tu ca oamenii”

Au auzit asta de la mama de nenumarate ori, de la sotie de nenumarate ori la patrat si ma gandesc ca si restu’ din cei care ma cunosc ar fi vrut sa-mi zica la fel, dar sunt cu bun simt. Sau nu e treaba lor. Sau nu le pasa.

La fel de des am auzit „esti  prea slab, ti se vad coastele”. Si da, sotia avea drepatate, chiar eram slab. Eram pe low carbs. Scuze, sotia are mereu dreptate. Sau alta si mai buna de la mama: „doamne fereste, parca esti bolnav, meri si mananca niste sarmale cu pita sa-ti tina de foame”. Sper sa nu afle ca de 3 saptamani nu mai mananc carne. Alta nebunie :D. Apropo de sarmale, acum ca le-am pomenit, ar merge vreo 5-6 cat pumnu’ scaldate in smantana dulce. Dar ma opresc pana nu salivez pe tastatura.

Dar acum, stau si ma intreb, daca as  manca sarmale cu paine si smantana, oare mi-ar crapa ficatul?  Cu siguranta nu. Nu oi fi eu asa ghinionist. Altii o fac de ani de zile si sunt bine mersi. Nu departe sunt cei 5 ani de facultate, cand rinichii mei nu prea stiau ce gust are apa. Cola rece era ce trebuie. Oare de ce m-am prostit? Oare de ce am dat piure-ul cu snitel pe salata si cola pe apa plata? Am renuntat la placeri ale vietii si mi-am dezamagit si apropiatii. O mutare proasta din partea mea. Inca una 🙁 ?

Urmeaza concluzia, tineti-va bine!

Ceea ce ai citit mai sus nu este un pamflet. Este ceea ce am facut eu in ultimii 4-5 ani referitor la alimentatie. Am tinut-o pe dieta. Si da recunosc, dieta mea nu este ceva normal. Normal inseamna sa fie valabil pentru majoritatea oamenilor. Cei din secta mea, sunt putini, prea putin ca sa conteze. Doar daca esti un ciudat poti sa faci la fel sau ceva asemanator.

Drept urmare, daca va hotarati sa o dati pe dieta, va asumati niste riscuri. Sa nu ziceti ca nu v-am spus. Ganditi-va de 3 ori inainte sa porniti la drum. O data ce te-ai legat la cap, e greu sa renunti. Chiar daca tie iti place, te simti bine, pentru cei multi esti si vei ramane un ciudat.

Una buna va mai zic, inainte de concluzie: „Daca esti la masa cu alte 20 de persoane si toti isi comanda de mancare pizza, hamburger, ciolan cu fasole, etc. si tu iti comanzi o salata de ton, cine e din alta poveste la masa?  TU, ciudatule!”

Si acum, inevitabila concluzie…

Scrie ce gandesti: